Codul genetic

Am pornit de la postarea lui Gabitu pentru acest articol. Acolo Gabi preia un link al unei povesti interesante despre un baietel, de 2-3 anisori, care a dezvoltat un egocentrism puternic, astfel ca, autorul articolului, l-a numit monstrulet. Parerea acetsuia e ca atitudinea parintilor este cea care a avut un aport considerabil asupra personalitatii copilului.
Un copil se naste cu un cod genetic, mostenit, desigur, de la unul sau ambii parinti. De mic porneste in aventura vietii amprentat cu acest cod. Desigur, educatia din cei 7 ani de-acasa, poate aduce imbunatatiri sau, din contra insa nu va scapa ever de acest semn distinctiv, cum imi place sa-i spun: tatuaj invizibil. Codul genetic se manifesta cu predilectie in primii ani de viata. Pentru ca atunci el, copilul, este “curat”, nu este spurcat de dogmele societatii. Am invatat o treaba din rolul meu de mama, apropos de codul genetic: daca nu te cunosti pe tine, ca adult, priveste-ti propriul copil.
Copilul meu a fost si este foarte vesel si iubaret. N-am simtit ca aceasta parte a personalitatii lui ar fi un semn ca el imita ce facem noi. Din start si-a manifestat o afectiune deosebita pentru noi si pentru copii. Noi doar am venit si am incurajat aceasta stare.
Incapatanarea si starea de plictiseala, pe care le simte …iar nu au venit de la noi, prin acele manifestari directe, ale noastre. Este un copil activ, simte ca fiecare lucru are timpul lui si merge mai departe, intr-un ritm alert. Se plictiseste usor. Am incercat sa ii canalizam aceste caracteristici ale personalitatii intr-o directie pozitiva.
Si as continua mult povestind despre evolutia copilului meu.
The bottom line: aceste puncte bifate la personalitatea lui sunt parte din codul genetic pe care i l-am daruit.
Depinde de fiecare parinte cum percepe acest fapt si ce masuri (la modul general) poate sa ia. Este simplu sa te iei pe tine pe post de cobai si sa testezi actiunile pe care vrei sa le impui copilului. Astfel poti observa in ce masura actiunile tale, ca parinte, pot influenta traseul, pe care il va urma. Pentru ca al tau copil chiar detine codul tau genetic.
Related posts:
- Cum sa chemi politia in timp ce esti jefuit la bancomat…ar trebui promovat anuntul Codul PIN invers! Daca un jefuitor te obliga sa scoti...

















Youtube
Facebook
Flickr
Myspace
Picasa
Twitter
StumbleUpon
Invitatie la o discutie libera cu Victor Ponta « Horea Mihai Badau
[...] Alin Pandaru (pandutzu), Loredana Modoran (renne), Titus (titusblog), Valentin Bosioc (monden.info), Alexandrescu Daniela, Sorin Rusi, Sergiu, Dan Necea, Mihai Calin, Dollores, Monica Marinescu, Pepi Mustateanu, Ionut, [...]
Dani, eu chiar nu sunt convinsa ca povestea este intocmai cum a expus-o autorul. Ma gandesc ca adevarul e undeva la mijloc si cred ca este intereanta din punctul de vedere al viziunii unui om care nu este parinte. Cred ca e vorba de perceptii…

cat despre codul genetic, nu sunt intru totul de acord cu tine…
eu privesc un copil ca pe o fiinta modelabila. trebuie sa existe inclinare spre asa ceva si perseverenta.
Este adevarat ca micutii imita ce vad in jur… si cel mai adesea imita ce vad la parinti deorece cu ei isi petrec majoritatea timpului… Nu cred ca e vorba de cod genetic cat de mult este vorba de ce ii insuflii copilului.
Sper ca nu te-a deranjat opinia mea contradictorie, insa asa gandesc… cel putin acum.
Tweets that mention Codul genetic sau educatia din cei 7 ani de-acasa primeaza? | alexandrescudaniela.com -- Topsy.com
[...] This post was mentioned on Twitter by Alexandrescu Daniela, Alexandrescu Daniela. Alexandrescu Daniela said: Codul genetic http://nblo.gs/88mU1 [...]