Constiinta este vocea Domnului…
Tocmai ce ma intrebam daca cineva s-a gandit la ideea indrazneata care ma macina de ceva timp si, iata ca viata imi rastoarna toate asteptarile. Mi se recomanda un film, il vad si ma intreb: “oare despre asta e vorba?”. Il mai vad inca o data. Gandul meu a fost desconspirat! Ce minte geniala a avut cel care a sofisticat atat de mult ideea de viata dupa moarte! Interesant mi s-a parut momentul oportun in care gandurile mele s-au intrepatruns cu gandurile altei persoane, oferindu-mi sansa sa vad o capodopera, desprinsa parca din propria-mi imaginatie.
Nu, nu este vorba despre nimic altceva decat de o vesnica intrebare, pe care multi dintre noi ne-o adresam, de cele mai multe ori, fara raspuns. Asa cum ne inglobam fantezia, inghitita si marcata profund de lucrurile/oamenii/intamplarile/vorbele care ne inconjoara, intr-o bula de imaginar al intrebarilor fara raspuns, asa si aceasta infinita dilema a vietii dupa moarte m-a acaparat cu totul pana la a nascoci o idee incendiara. Ce-ar fi daca n-ar exista in esenta moarte pentru noi, cei care o traim, in ochii celorlalti, ci doar o continua existenta a ceea ce am lasat neterminat. Insa noua viata este, partial adevarat daca luam prerogatoriile bisericesti si anume ca ar exista Rai, o fantezie eliberata de constiinta proprie. Visele noastre din timpul vietii, amestecate cu acele repere cu un impact emotional puternic, vor deveni borne pe drumul catre existenta dupa moarte. Totul este perfect pentru ca alegem sa traim exact asa cum am dorit, cum ne-am imaginat. Putem sa alegem sa uitam ca existenta noua este doar o fantezie, menita sa inlesneasca pasirea catre o alta dimensiune. Oare exista o alta dimensiune? Poate ca da, poate ca nu. Cert este ca simt ca moartea nu este ultima frontiera posibila.
Subiectul in sine este controversat pentru modul in care se reflecta in actiunea colectiva suicidala. Tinerii care si-au luat viata singuri, si cunoastem atatea cazuri, n-au inteles ca viata de dincolo, acea imaginara, asa cum urmeaza sa o descriu in cele cateva pagini de jurnal/blog, este strans legata de cea reala. Cu cat traiesti mai frumos, mai pur, mai intelept, cu cat vei gusta mai mult din esentele vietii reale, cu cat vei cuprinde cu ochii mintii mai mult din elementele din care este alcatuita viata, cu atat mai mult vei avea puterea sa insufletesti un paradis fantasmagoric acolo, in acea dimensiune a imaginarului, pornind de la primordiala, inegalabila constiinta. Si, din contra, cu cat vei refuza mai mult sa te bucuri de viata reala, cu cat te vei lasa mai tare prada tristetii, agoniei existentiale, cu atat vei fi mai vulnerabil in viata de dincolo, inconjurat de propiile tale unelte dragi dar periculoase daca nu ai constructia unui adult copt si integru din toate punctele de vedere. Gasesc ca imaginatia format in viata reala, si constiinta, cat mai eliberata de angoasele launtrice, te vor ajuta sa construiesti, nu sa distrugi.
S-au plamadit, de-a lungul timpului, temei ale unor vremuri dure sau datorita religiei abstracte sau utopice, diverse stadii ale imaginii de ansamblu legate de viata de dupa moarte:
- Una din ele, cea mai raspandita si imbratisata de multa lume, este cea explicata prin reincarnare; oamenii s-au inghesuit sa explice viata ca un ciclu purificator, revenind la viata in diverse forme, cu simplul scop de a se elibera treptat si, intr-un final, complet, din stransoarea carnala a pacatului primar. “Transbordarea” spiritului dintr-un trup in altul, pe etape spatiale si temporale, s-a adus in prim plan datorita, in mare parte, a faptului ca oamenii au simtit adesea ca poseda amintiri din alte vieti, numind acest fenomen: “déjà vu”.
-
O alta explicatie este cea biblica si anume, a existentei binelui si raului dincolo de granita viului, a materializarii concrete a Raiului si Iadului, unde vor merge cei care , in prima din ele, vor avea o conduita morala de netagaduit, si in a doua din ele, unde vor pasi cei care si-au dedicat traiul pacatului; s-au memorat, aproape dogmatic, fragmente despre o judecata de apoi sau despre cei care se transforma in ingeri si au grija de cei vii sau despre cazanele cu smoala in care cei pacatosi isi vor trai vesnic agonia durerii, ca pedeapsa pentru nesabuinta cu care si-au dus traiul pe pamant.
Va continua…
Related posts:
- Care este realitatea? Realitatea de dincolo de virtual, acolo in scaunul incercat de...
- Viata bate filmul#Constiinta unei temeri “Mi-e teama ca azi ca nu mai scap de nebunul...
- Ce este reiki? Un articol minunat, scris de Gabriel Luca, despre Reiki....
- Care este… Deci, nu trebuia sa incep asa, ci cu o postare...
- Cat de mare este valoarea ta M-am gandit adesea care este valoarea mea. N-am gasit...
Youtube
Facebook
Flickr
Myspace
Picasa
Twitter
StumbleUpon
Hi5
Salut Dana, salut si cititori tai!
Imi place subiectul, deci com si eu putin….Viata de dupa moarte nu o cunoaste nimeni, dar cea mai buna si credibila explicatie o are biblia, cred. Am citit cu toti sau aproape toti in biblie, cand vine un om care avusese sapte neveste si-L intreaba pe Isus, dupa moarte cu care din ele va fi casatorit? Isus ii raspunde ca viata de dupa moarte nu se aseamana cu cea de dinaintea mortii, adica nu vom mai cunoaste pe nimeni, nici nevasta, nici mama sau tata si nici copii nostri. Mai spune Isus ca cei prigoniti si cei nefericiti vor avea parte de fericire. In treaba cu reincarnarea, nu cred. Adica ne reincarnam asa, pur si simplu? Indiferent ce am face in viata aceasta ne vom reincarna in ….altceva! Putem fi rai sau buni, ne putem pune capat vietii doar pentru ca nu ne mai place si preferam sa fim vaci? Sau putem alege in ce vrem sa ne reincarnam? Sau vor fi doar anumite “locuri” disponibile? Daca am ghinion si ma reincarnez in fluture?
Pornind de la premiza ca in biblie sunt descrise anumite lucruri care s-au adeverit si ca aceasta carte este scrisa prin Duh Sfant, trebuie sa credem si ca exista viata dupa moarte. Aceasta este si esenta credintei, daca nu credem in asta nimic nu ne mai motiveaza sa fim mai buni! Viata vesnica este si promisiunea cea mai de pret, nu ni-sa promis averi, frumusete, pamanturi, palate…la fel cum nici nu ni-sau luat aceste lucruri…D-zeu i-a zis lui Adam si lu Eva: Daca mancati din mar, negresit veti MURI! Iar dupa ce au mancat, D-zeu a pus sa fie izgoniti di gradina Edenului tocmai pentru a nu manca din pomul Vietii.
Eu cred in viata de dupa moarte asa cum o descrie biblia, si mai cred ca aceasta descriere este cea mai raspandita si cea mai imbratisata!
Povestea este interesanta si ma bucur ca ai adus-o in discutie. La urmatorul articol, continuare la ceea ce am scris aici, voi dezvolta ceva mai mult ideea mea de viata dupa moarte, mentinandu-ma in parametrii biblici, caci, si pentru mine BIBLia este totusi cartea de capatai daca discutam de misticul acestei teme.
Nici eu nu cred in reincarnare insa un sambure de adevar exista in toate cele cateva forme de religie sau mentalitati pe care le intalnim pe pamant. Adica, adunand din fiecare cate ceva, care poate sa fie plauzibil, vei observa ca se intregeste raspunsul intrebarii existentiale.
Tin sa precizez ca imi place subiectul, ar fi multe de discutat punand problema din mai multe puncte de vedere. Stii este vorba :”cate bordeie, atatea obiceie”, eu totusi cred ca este ceva care depaseste conditia de simplu muritor, si ar trebuii sa ramana pe cat posibil o enigma, deoarece asta poate schimba ceva, daca am stii ce este dupa moarte, cu siguranta vietile noastre s-ar schimba, fie in bine, fie in rau. Frumos subiect, bvo!
Multumesc pentru vizita si cuvintele frumoase! Informatiile atotcuprinzatoare despre ceea ce numim mistic au fost si sunt inca ascunse “ochiului” mintii cel scrutator al omului pentru ca nu a fost/este omul pregatit pentru imbratisarea acestora. Pe noi ne cuprinde tristetea/ durerea, pe care uneori nu avem puterea sa o manageriem corect, cand aflam ca ne moare cineva apropiat. Problema este ca nestiinta a ceea ce este dincolo ne face sa credem ca tot ce dispare se duce si nu mai vine inapoi, ca viata este un iures mizerabil in care ne taram, mai mult, in contrasens pana ametim…ca nimic nu este FAIR, ca nimeni nu te iubeste si ca esti, in final, singur oriunde te-ai afla, AICI sau DINCOLO. Oricum ar fi lipsa cunostiintelor ne poate face mai mult rau decat bine. Evalabil in ambele sensuri.
REŢETE CULINARE Supă de roşii. Lasagna cu carne. Compot de piersici
[...] Carmen, Irina, Alice Georgiana, Vera, Shayna, Mirela Pete, Roxana-Devo, Mihaela-Pete de culoare, Daniela, aA, Scaietina, Gabriela Ilieş, Scorpio şi oricine iubeşte bucătăreala şi papa bun [...]
Bianca C. Dan – Transplant de iubire « Ioan Usca
[...] Huţanu, Ana Veronica, Andrei, Androxa, Anca, Cati Lupaşcu, Cella, Cenuşăreasa, Cristi Milla, Daniela Alexandrescu, Diana Alzner, Dionis, Doina Popescu, Dumitru [...]
Speranta in viata de dupa moarte ne-a adus-o Isus dand astfel un adevarat sens vietii de pe pamant. Sa ne imaginam ca omul nu ar mai avea acesta speranta! Oare ce ar fi atunci Pamantul? Haos si in scurt timp ar disparea!
http://www.descopera.ro/dnews/6239877-nu-exista-viata-dupa-moarte-e-doar-o-iluzie
Vestea asta ar trebui sa transforme intreaga umanitate, ar trebui sa fim cu totii mai buni si sa realizam ca pentru cei batjocoriti si nedreptatiti nu exista o alta viata.
LASAGNA CU CARNE. SUPA DE ROSII. COMPOT DE PIERSICI - Retete culinare » Zinnaida
[...] Carmen, Irina, Alice Georgiana, Vera, Shayna, Mirela Pete, Roxana-Devo, Mihaela-Pete de culoare, Daniela, aA, Scaietina, Gabriela Ilieş, Scorpio şi oricine iubeşte bucătăreala şi papa bun [...]