Optimizare SEO, articole sponsorizate, advertoriale Inchiriaza-ma

I love Milka (I love being stupid!)

[vodpod id=ExternalVideo.952661&w=425&h=350&fv=durataAudio%3D25%26titluEmbed%3DMilka%2520I%2520love%2520Milka%2520watermark]

Cand ma uit la reclama asta ma apuca si rasul si plansul, dar, mai ales, un mare sentiment de dezamagire. Cum sa-i zici femeii, fetei tale: I love ‘you’ Milka??! La ce va ganditi voi cand spuneti Milka? Eu vizualizez o vaca imensa, care rumega de zor iarba de pe pajiste. Mai mult parca si vad pe unu smulgand cu nerv la tzatza vacii ca sa curga laptele, nemaipomenitul ingredient al ciocolatei celebre.

Deci, revin…cum sa-i zici “ce simti” la modul la care te indeamna reclama pomenita, cand nu faci altceva decat sa-ti dai foc la pantaloni!? Deci suna cam asa: “Te iubesc, vaca rumegatoare!” (si aici femeia poate sa priceapa ca vorbeste prea mult, dar, mai ales, prost, in acceptiunea barbatului) sau “Te iubesc, laptaria lu’ tata!” (la faza asta unele ar zice ca-i compliment; nu ma pot gandi decat la statistica silicoanelor in ultimii ani, desi, mai sunt cazuri, chiar multe care, in aceste conditii, s-ar simti ofuscata si-ti vei reteza sansa, ca barbat, de a-i verifica laptaria) sau, in stilul inconfundabil stefanbanicesc: ‘Te iubesc, fa, femeie!” (in stilul pitoresc romanesc, dealtfel).

Cum o dai, cum o intorci, te simti, ca barbat, asemeni unui magar, iar femeia, ca o vaca! Si daca se casatoresc, nu-i bai! Ca oricum se accepta si casatoriile mixte! Nu mai traim in epoca de piatra! For God Sake!!!! Fiti cool, la naiba!

Anyway eu Milka nu pot sa servesc. Era mai tentatanta reclama cu baietelul care tot se lupta cu inima aia mare sa intre pe usa casei. :) )

Cum nici de Skittles nu ma mai ating. Aia este cea mai proasta reclama ever. Prima a fost “Do you believe the Skittles Rainbow?”. Ma intrebam: “Poti sa crezi ca exista asa ceva difuzat pe toate canalele?”.

[vodpod id=ExternalVideo.952683&w=425&h=350&fv=%26rel%3D0%26border%3D0%26]

Apoi a aparut asta noua, care se tot difuzeaza. Dupa care am facut ulcer instantaneu! ;)

Nici pe net n-o gasesc. Si am cautat.

Dar va las o reclama la Skittles, care da lectie la toate celelalte. Banuiesc ca erau mai inspirati. Nemaipomenita! :) ))

[vodpod id=ExternalVideo.952684&w=425&h=350&fv=%26rel%3D0%26border%3D0%26]

Acum intreb: ce urmareste firma care produce produsul in cauza? Vanzarea, in nici un caz! Daca nu cumpara nimeni, atunci firma e in faliment. Din ce traieste totusi? Caci observ ca reclama este difuzata non-stop. Asta costa bani. Buna dilema! Cred ca, ori spala bani, ori oamenii au creierii spalati!

Gastronomia si destinderea (Cum se fac gogosile?)

Cand sunt down ma apuca un chef nebun sa gatesc. Sau sa lucrez la cateva din hobby-urile mele.

Iata ca in week-end-ul asta m-am tot framantat ce sa fac sa ne ajunga toata saptamana for food.

E clar ca voi face clasica ciobita de pui. O nebunie. Defapt e foarte buna pentru doar d-asta gatesc. :) ) Nu ca n-as sti sa fac si altfel. Insa, de cand a inceput Stefi sa pape solid, am schimbat meniul. Pana mai incolo, cand voi introduce si carnea de porc, desi papam la sarmale destula. La carnea de vita nu ma prea pricep sa o aleg din galantare asa ca nu ma bag unde nu stiu. Cumpara mama soacra un antricot foarte bun de vita, pe care il gatesc cate 6 ore la cuptor, la foc mic, cu multe legume. Si iese foarte fraged.

Smecheria la ciorba e sa ai un bors bun de tara si leusteanul de la final. Leustean cumpar mult si-l pun la congelator. Astfel ca se pastreaza proaspat. Am inteles ca legumele congelate isi pastreaza proprietatile aproape perfect fata de cele care stau in frigider, in lada de jos a hardughiei zgomotoase.

Mai poti sa pui rosii decojite de la Cirio in loc de bulion, la ciorba. Si e nemaipomenita. Sa nu uit, sare la inceput cand se fierbe carnea. Neaparat.

Trecem la mancarea de vinete. Dap, asta vreau sa pregatesc. Imi amintesc cum o pregatea bunica. Iesea ca o zacusca delicioasa si greu de abandonat. Mancam la doua maini, va jur.

Ceapa calita bine, se pun vinetele, inainte puse la copt, decojite, scurse bine de zeama aia amara si batute cu lingura de lemn, si apoi rosiile, taiate finut. La final patrunjel si marar. Se sareaza, derigur, dupa gust. Ce nu stiu sigur e daca punea si mararul ala la final. Caci il cam evit. ;)

Important e sa lasi vinetele pe foc pana ajung sa se topeasca in ceapa calita. Abia apoi pui rosiile. Se stie ca rosiile nu permit ingredientelor din mancare sa se mai inmoaie deloc. De aceea este bine sa innabusi totul bine pana la finalul apoteotic al rosiilor. Sau al bulionului.

Dar nici vinetele grecesti, cele din poza, nu arata rau si e cam acelasi lucru, cu diferenta ca se pun vinetele intregi (ma rog, vinetele taiate in cuburi).

Deci felul intai si felul doi le-am rezolvat. Dar ar trebui sa mai facem un fel doi ca primul se termina repede. Pentru ca am pofta de sarmale de post o sa fac cateva. ;) Asa rezolvam imediata penurie de mancare. :) )

Acum ma streseaza desertul. Adica m-am saturat de clatite. Vreau GOGOSI! Nu de la guvernantii nostri, ca de alea am bube-n gura! Vreau gogosi, nalangate, cum facea bunica cand eram un pitic si jumatate. Da’ nu stiu sa le fac. Desi am reteta stiu sigur ca voi da rateuri! :( Am facut zeci de retete de gogosi, n-au nici o treaba cu ce stiu eu. Aseara am manncat biscuitii lui Stef cu un gem de prune (Magiun) de la Topoloveni. :D Am ajuns rau! Asa ca nalangate scrie la usa noastra si pe cerul gurii. ;)

Saptamana ce a trecut am avut sarmale cu carne de porc si vita in foi de varza, mancarica de fasole verde de pui si ciorbica de pui. Nimic iesit din comun. Mancare multa si binevenita pe timp de criza. Luati de va inspirati. N-am poze, din pacate. Da’ o sa fac la cele din week-end-ul asta. Mai ales la nalangate! :)

A naibii sanatate!

Nu stiu cum naiba fac dar o fac! Ma las de fumat!

Va ziceam zilele trecute, intr-un post, ca mama soacra e bolnava de pneumonie. A fost internata, s-a tratat daaar i-au gasit o pata la plamani. Si totusi au externat-o. Stiu, va ganditi la ce m-am gandit si eu: cancer. Sa speram ca nu. Ne legam de faptul ca n-a avut simptome, respectiv voma cu sange sau altele.

Zilele trecute s-a dus iar la doctor ca sa-i faca un control de rutina. Pata era la locul ei. Neclintita. Da-i cu ecografii, bronhoscopie…si azi aflu ca are niste ganglioni la plamani. Vineri aflam daca sunt cancerosi.

Va zic, e crunt pentru mine sa aflu asa ceva! O sa ziceti ca nici o nora nu-si iubeste soacra. Mai sunt si unele ca mine care au avut noroc sa gaseasca una aproape ca mama. Si ma doare sa stiu ca vin zile grele. Dar, sper sa nu!

Gasim noi pe cineva sa ne ajute. Ca avem cunostiinte in domeniu. Insa tot ti-e teama, la naiba! Sistemul medical e o apa si un pamant!

Sa ne ajute Dumnezeu!

Sa fie oare…

Sa fie oare…

Un gand, pe faleza iubirii,

De viata, de soare, de tot,

S-a zgribulit in fata sortirii

Si-a faptuit din resturi de ciot

Un chip ce nu seamana deloc,

Cu nimic, cu orice.

Sa fie oare privirea Lui,

Oglindita-n cristale de argint?

Sa fie parul Lui, ce acopera

O minte de sticla, o secera?

Sa fie oare dreptatea in mainile lui,

Ce curge din ape de viata divina?

Sa fie oare un viitor ce n-am sperat

Ca va sa vina?

Speranta ce-o simt, ca mama

E-n inima lui si bate in pieptu-mi

A coborat, cereasca mana,

Sa-mi aline durerea

De milenii nestavilita…

Aventurile lui Ștefălberi Fin…Primul videoclip Stefan ft. Alex Velea (Dont sei iț ouvăr)

Aventurile lui Ștefălberi Fin…Primul videoclip Stefan ft. Alex Velea (Dont sei iț ouvăr)

Hai, adunati-va sa vedeti ce face tehnologia asta noua…primul videoclip al lui Stefan si prima lui iubire…

Primul nostru videoclip pe muzica lui Alex Velea. Zau ca-ti vine sa imbratisezi monitorul…o sa intelegeti pe parcurs si povestea de la “filmari”, in frig, pe noapte, in conditiile cele mai aprige posibil. ;)

Am incercat sa pun clipurile cu Stefan dansand, le-am scos pe cele cu telecomanda pentru ca nu dadeau bine (asta pentru Dani, care asteapta cu sufletul la gura, dar fac altele, promit).

Sper sa ne prezentam onorabil. Altfel ies din industria muzicala…laughing))))))

Si, sa nu uit, nu comercializam acest clip ca altfel va sparg…pardon, va demolez.

Poze din luna de miere de pe flickr!

Pentru ca nu merge codul respectiv pe wordpress am adaugat doar un link.

http://www.flickr.com/photos/dincadana/show/

Update:

Mi-am dat seama ca ar trebui sa pun si cateva explicatii.

Povestea in fotografii este in ordine inversa iar la final apar cateva poze de la Valenii de Munte, intr-una din vacantele noastre cu Stefan, socrii si cumnatul meu.

Din tag-urile de la poze probabil v-ati lamurit cat de cat insa totusi o sa scriu pe unde ne-a plimbat Matizul nostru drag: micul Gigant (Buburuza).

Germania (eram la intoarcere in Ro), Disney Land Paris (La Carusel, In universul lui Robinson Crusoe, prin jungla, Big Thunder Mountain Rail Road, Wild West, Unul din multele castele din povestile disney – Aladdin, pe la celebrii Pirati din Caraibe, la o invarteala in cestile de cafea din Beauty and the Beast, Vrejul de fasole, Excalibur, personaje multe din desenele binecunoscute fac poze cu adulti, cu copii, am nimerit si la un spectacol, am mers si la un atelier de desen, m-am jucat cu stalpul si umbrela – Singing in the rain, am mers si in Narnia, magazine pline de jucarele cu specificul Disney), Danemarca (eram cu nasii si niste prieteni, Luminita si Bogdan cu Stefanel al lor), ne-am prostit pe plaja de la Marea Nordului, BMW Welt din Munchen, Allianz Arena din Munchen, Salzburg, Vienna.

In orice caz exista mult mai multe poze si filme, incluse intr-un proiect inceput de ceva timp dar pe care l-am abandonat temporar din motive evidente. ;)

mara banica si jurnalismul romanesc

Chintesenta jurnalismului romanesc sade in “profesionalismul” cu care isi face treaba gagica asta. Atac la persoana si Star, Cancan, astia au libertatea de exprimare, pentru care s-au luptat studentii aia la revolutie. E corect asa? Cu alde d-astea trebuie sa ne educam copiii? Nu mai stiu, “manca-ti-as”, ce sa fac cu telecomanda! M-a disperat fatuca asta. Peste tot o vad pe mimoza asta. Atata greata imi provoaca. Atata prostie si lipsa de educatie, promiscuitatea in forma ei primara…cat mai stam cu mainile in san si acceptam denigrarea feminitatii si vulgaritatea acestei curve? Sa-mi fie cu iertare! Dar altfel n-am cum s-o cataloghez. Si nu gresesc. Apropos de intuitie: de cand am vazut-o prima data mi-a lasat o impresie cel putin proasta. Un om STUPID si periculos, asa cum sunt multi altii, asa-zisi, jurnalisti. Nu-i bag pe toti in aceeasi oala pentru ca nu e cazul. Dar asta m-a adus in pragul disperarii. Va jur ca, urmarind-o pe cucoana asta, am zis ca manelistii sunt mult peste nivelul ei….sad

Si n-am scris gresit numele…nu merita majuscule…

Sa va zic cu noua mea culoare de par…

Sau sa nu va zic? Na, ca va las poze…Dar va las si cateva cu fi-miu. Ca si el are de aratat. ;)

Iar aici il fac de rusine…cu suzeta in gura. De cateva zile numai cu plasticul ala sta in gura! L-a refuzat cand era mic si, acu, cand s-a marit, ma bruiaza la cap.

RCA la masina

Am tot amanat sa fac RCA-ul dar vinerea asta m-am decis sa fac comanda on-line. Este cea mai buna solutie, cea mai la indemana si mai rapida, daca stai acasa. Uite aici am dat toate datele. http://www.rca-ieftin.ro/comparapred.php. Am luat din talonul masinii toate cele si am bagat la greu. Dupa o ora de la comada m-a sunat o lady sa confruntam datele. Iar a doua zi, de dimineata, a venit un tanar si ne-a predat actele. Am platit si gata! Am facut cea mai ieftina asigurare obligatorie la masina. Va jur ca nici n-ai nevoie sa te complici. Daca vorbim de CASCO acolo e bine sa te orietezi unde trebuie. Am facut la ASIROM, 167 RON, pe 6 luni. Fata de BCR, unde faceam mereu pentru ca aveam pile, ca sa zic asa, e o mare diferenta. Ce sa zic?!! O sa scada daca pierd clienti asa aiurea-n tranvai.

Din week-end-ul ce a trecut…

Busy, busy, busy…ca o parolista ce mi-s m-am inhamat la o serie de activitati placute si revigorante. Sambata am plecat la o cununie civila la sectorul 1. O matusa, finally, s-a decis sa faca pasul cel mare. Insa a dat curs doar cununiei civile. Initial nici macar petrecerea de dupa nu era programata. Dar, stiti si voi cum e…daca nu ne intalneam cu ocazia asta nici ca o mai faceam. Fiecare pe drumul lui, cu probleme, cu bucurii si alte alea…separati de distante si personal affairs insa legati totusi prin ramuri de sange. ;) Asa ca s-a decis, dupa etapa cu primaria, asa pe loc, sa ne adunam aceeasi oameni, la un gratarel si voie buna. Si dieta mea s-a dus naibii dupa doua beri cu alcool, baute pe nerasuflate. Ce mama ei de treaba! Era cald si mergea la marele fix una rece si blonda! ;) Distractie, veselie, discutii si iar voie buna la maxim.

Apoi, pe la 5 dupa -masa fuga la supermachet sa cumparam aparatul de fotografiat, ca ma rodea sa plec la reuniunea de 10 ani fara gadget. :D Am mai scris p-aici ca fi-miu a stricat aparatul ala vechi si-mi pare rau ca era za best la calitatea pozelor. Chiar si cu aia 6 MEGA PIXELS si optical zoom de 3 si cateva functii importante, care oricum n-au prea mare importanta, cel putin pentru mine. Daca ma indoiam de faptul ca nu are importanta calitatea pozei si ca e necasar si arsenalul de functii de la aparatele actuale, acum sunt convinsa ca nu conteaza atceva decat calitatea pozei. Am cumparat un Sony DSC W350 si nu ajunge nici la cel mai mic megapixel al astuia vechi…DSC W30. Dar am avut de ales intre acest Sony si un Fuji.

Si am plecat la intalnire…defapt m-a luat o prietena cu masina ca eu, de cand am carnetul expirat, fac jogging intre mijloacele de transport in comun. Noroc ca nu tre s-o fac des. Tare rau e cand nu poti sa circuli cu masina de familie! Dar nu-i bai! Ca ma ocup zilele astea! O sa va zic si ce am facut ca sa stiti si voi care cum mai e treaba.

Si la petrecerea de 10 ani a fost o nebunie. A fost nemaipomenit. Cica si intalnirea de dimineata de la facultate a fost de nota 11. Emotii multe, s-a plans, s-au tinut spiciuri…ce mai, taticule, ceva extraordinar. Dar cica se va repeta dupa 5 ani experienta. Sa speram ca pot sa ajung. Dupa ce fac rost de pozele cu toate dichisurile noii cladiri a URA, le postez. Am ramas tablou, la propriu…totul nemaipomenit…occidentul intr-un colt de Bucuresti. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe domnul Smedescu. a avut ambitie sa duca la bun sfarsit proiectul acestei cladiri. Si a reusit. Poate ca se vor bucura copiii nostri. Sa fie sanatosi, sa fim si noi ca de ajuns acolo sigur ajungem. Avem toti un loc rezervat. :) )

Am vazut ce s-a realizat cu banii nostri pompati acolo. Nici noi nu suntem, profesional vorbind, niste ratati. Ba din contra…toti au functii bune, sunt si oameni cunoscuti…nu ne-a prins rau facultatea asta, ma refer aici la institutie. P-atunci existau preconceptii cum ca suntem toti niste infumurati, copii de bani gata samd. Insa, va jur, generatia noastra a muncit pentru fiecare nota in parte, am meritat diplomele, am meritat efortul parintilor de a ne educa acolo. Poate ca am prins fix o vreme in care profesorii erau interesati sa scoata tot ce e mai bun din noi, poate ca nici noi n-am fost tocmai corupti de o moralitate indoielnica…nu stiu cum a fost dar suntem cu adevarat o generatie reusita din multe puncte de vedere. Asa sa ne ajute Dumnezeu! ;)

Duminica am dormit pana tarziu. La trezire ne-am pus straiele de duminca si ne-am dus la Ciufolici ca sa-l tundem pe Stefan. Apoi am dat o fuga le DGIPI, parca asa se numeste, ca sa vedem daca avem noroc. Se pare ca nu este program de uichend.

Si am dormit restul de duminica de-am rupt.Cand am revenit la realitate m-am bagat in baie ca sa ma vopsesc la par. Ca ma scotea din ale mele blondul ala. Asa ca acum zici ca sunt Black Beauty. Mai putin Beauty. :) ) Poate the Beast. :) )

Hai ca pun de-o postare la fiecare din cele de mai sus, cu poze, cu filme…ca la carte.Sa vedeti cum e in lumea mea.

N-am uitat de ce am promis Danutzei ca fac pe blog, referitor la nazdravaniile lui Stefan. O sa le rezolv. Nu uit ce am de facut ci doar le aman. Ideea, in mare, este sa reusesc sa il surprind pe buburuza facand aceleasi figuri la noul aparat. Ca doar filmeaza in HD.

Nici lepsele de la Ianculescul. Si multe altele…

Sa nu uit. Ii urez inca o data “La multi ani!” Adelei si mamei sale si inca unul pentru blogul lui Dani. Cristinei (aka talentedenazdravani), pentru baiatul ei, Andrei, succes la scoala, se pare ca gata gradi!Felicitari celor de la SeeRightThrough, care au revenit dupa o pauza lunga, cu o postare interesanta despre intuitie. In acelasi timp va propun sa-i contactati pentru a aduce subiecte de dezbatut pe blog. Nu ezitati sa cititi dar, mai ales, sa colaborati cu ei. Si cam atat deocamdata.